Le parole d’amore nei canti popolari siciliani

Read English version




 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Arbiru carricatu ri trufei,
si carricatu r’oru e argientu assai.
Persi l’amanti mia mmienzu a li abbrei,
ci fici rivirenza e la lassai.
Se mi lassastuu, mi lassastiu vui,
ca pi ma parti nun vi lassu mai.
Vui lu sapiti quannu lassu a vui?
Quannu lu suli abbannuna li rai. 
Mi votu e mi rivotu suspirannu
Passu l’interi notti senza sonnu
e li billizzi toi vaju cuntimplannu
mi passa di la notti fiu a ghiornu.
Pi ttia nun pozzu chiù arripusari.
Paci nun havi chiù st’afflittu cori.
Lu vo’ sapiri quannu t’haiu a lassari?
Quannu la vita mia finisci e mori.
 Mi taliasti e ss’occhi m’ammazzaru
Ccu grazia, ccu biddizza e curtisìa;
focu ‘ta lu me pettu ci jttaru,
tuttu lu focu pp’abbruciari a mia.
L’amuri chi ti portu è troppu raru,
criduca mi facisti magaria;
duna a li peni mei qualchi riparu,
cridimi, bedda, chi moru ppi tia.
Quannu nascisti tu, stidda lucenti,
‘Nterra calaru tri ancili santi;
Vinniru li tri Re di l’Orienti,
purtannu cosi d’oru e di brillanti.
Tri aculi vularu pristamenti,
dannu la nova a punenti e a livanti;
Bedda, li to’ biddizzi su’ putenti!
avi nov’anni chi ti sugnu amanti.
Anchisi fu lu patri e ti criau
Vennira fu la matri e ti nutrìu
Mircuriu la so stidda ti ‘mpristau
Erculi ccu li forzi accunsintìu;
Marti la scrissi e Giovi la firmau,
‘na cruna di ricchizzi ti mittìu;
ma cu’  ti fici bedda e si priau,
bedda ti fici e fu lu stessu Ddiu!
Ciuri di lumìa,
siti la stidda di la casa mia.
 
Nascisti ‘mmenzu a pompi e tanti cosi,
e vattìata a l’acqua di Narcisi,
‘ccussì lu celu e la furtuna vosi,
ca di biddizzi assai ‘ncoddu nn’ha misi;
unni camini tu, unni arriposi,
nasciunu ciuri di tutti li visi
spuntanu pira, puma, parmi e rosi,
musichi, soni, canti e paradisi.
Quannu cadisti in manu a la mammana,
fusti ‘nfasciata ‘ntra ‘n pannu arancinu.
Vattiatedda a lu ciumi Giurdanu.
La parrinedda to fu la rigina.
‘Ntesta la cruna e la parma a li manu;
nenti ti manca d’essiri rigina.
Di rosi sunnu li vostri capiddi,
Di rosi sunnu li trizzi ‘ntrizzati,
Di rosi sunnu li vostri masciddi,
ca parinu dui rosi spampinati;
?Ntra ssu pittuzzu dui rosi tiniti,
ca parinu dui rosi abbuttunati;
Di rosi tutta firriata siti;
Lu stissu nnomu Rosa vi chiamati.
Vitti na rasta cu dui belli rosi;
Visti un jardinu cu dui belli viti;
Visti lu rognu cu tutti li roti;
Visti lu mari cuvertu di riti.
La rasta siti vui; l’occhi di rosi;
Lu pettu è jardinu e ‘i minnuzzi viti;
La vucca è rognu e li rintuzzi roti,
la testa è mari, e li capiddi riti.
Tuttu di rosi mi vurria vistiri.
Pirchì di Rosa sugnu nnammurato.
Ri rosi fazzu canniri e cucini,
Ri rrosi fazzu ‘n cavaleri armatu.
Ri rrosi fazzu na scala crurili,
pi cianarici iu, lu sbinturatu,
e siddu caru lassimi cariri:
Rrosa ci curpi tu, lu ne piccatu!
Rapitili sti porti ca su’ cciusi,
quantu sientu l’aruri ri li rosi.
Idda, lu veru amuri, mi rispusi:
l’aruri u fazzu iu  no li rosi.
La luna è janca e vui brunetta siti,
idda è d’argentu, e vui l’oru purtati<<,
La luna nun ha ciammi e vui l’aviti;
Idda la luci spanni, e vui la dati;
La luna manca e vui sempri crisciti;
Idda s’acclissa e vui nun v’acclissati.
Adunca ca la luna vui vinciti,
Bedda, suli e nun luna, vi chiamati.
 
Chi ciauru di rosi chi faciti!
Mi cridu siti vui ca lu purtati;
di cantu e cantu sei stidduzzi aviti
e ‘nta lu pettu du’ puma stampati:
cchiu delicata di ‘na torcia siti;
mi cridu ca vi ficinu li fati;
puru ss’ucchiuzzi aviti sapuriti,
ca l’arma di lu pettu mi tirati.
Una varcuzza banneri banneri
sta Dia d’amuri nni vinni a purtari.
Ridianu tutti li cilesti speri.
Trimavanu li specchi di lumari;
Binidittu lu Ddiu ca ti manteni,
Ch’accussì bedda ti vosi furmari,
Spampinanu li ciuri unn’è ca veni,
l’ariu trubbatu lu dai sirinari.
Quantu saluti vi mannu, patruna,
aneddu d’oru ccu la petrafina;
vui siti l’oru, e iu sugnu la cruna.
vui siti magghia, e iu sugnu catina;
oh Diu; ca fussi lazzu di ssa cruna,
vui di lu celu siti la patruna,
vui di lu Paradisu la riggina.
Amuri amuri, chi m’hai fattu fari.
M’hai fattu fari na granni pazzia,
lu Patrinostru m’ha’ fattu scurdari,
la megghiu parti di l’Avimmaria.
Lu Cridu nun lu sacciu accuminciari,
vaiu a la missa e mi scordu la via,
di novu mi vogghiu iri a vattiari,
cristianu mi fogghiu fari comu a tia.
 
Ppi vui nesci lu suli a matinata,
tutti lk’aceddi cantanu a partita;
e fannu festa a vui, ‘ncelica fata.
Capiddi r’oru e dilicata sita.
Li robbi chi timetti a la jurnata,
comu ti stanu beddi nti la vita!
Facciuzza ri na rosa ammuttunata!
Ucciuzzi ri na vera calamita!
 
Giuvini, mi pariti un san Micheli;
vi taliassi sempri cu disìu;
aviti l’occhi dui stiddi sireni,
beddu lu pirsunaggiu, amuri miu.
Di la vucca vi spanni latti e meli,
e cu parra cu vui ci senti briu.
E’ l’occhiu di la genti ca mi teni
Si nun ti vegnu appressu amuri miu.
 
Ccu li lacrimi miei fazzu un mulinu,
Ccu li lacrimi miei l’he macinari,
Ccu li lacrimi miei fazzu un gnardinu,
Ccu li lacrimi miei l’he abbivirari.
Ri li lacrimi miei lu munnu è chinu;
Ccu li lacrimi miei crisci lu mari.
Persi l’amanti miuri l’oru finu;
Ccu li lacrimi miei l’hagghiu a truvari.
Spartenza amata, dulurusa e forti!
l’arma mi sientu ri lu piettu ‘sciri.
Mi sbigghia lu sururi ri la morti
Pinzannu, bedda, ca mi n’hagghiu agghiri.
L’arraccumannu a vvui, finestri e porti:
Raticci su chi bbo spassu e piaciri.
Sugnu ciamatu ri la gghenti forti
Iri n’hagghiu e nun pozzu falliri.
Uocchi cianciti e cianciti a canali;
ora sugnu arridduttu a la stranìa.
Ri  tutti m’hagghiu vistu ributtari,
comu na petra ‘mmienzu ri la via.
Vienici, morti e biri zoccu ha fari;
Spresciti e fanni cinniri ri mia.
Ddoppu reci anni, si avissi a turnari,
la me cinniri stissa amassi a tia. 
Ccu li lacrimi miei fazzu un mulinu,
Ccu li lacrimi miei l’he macinari,
Ccu li lacrimi miei fazzu un gnardinu,
Ccu li lacrimi miei l’he abbivirari.
Ri li lacrimi miei lu munnu è cinu;
Ccu li lacrimi miei crisci lu mari.
Persi l’amanti miu ri l’oru finu;
Ccu li lacrimi miei l’hagghiu a truvari.
 
di la disgrazia già spuntau la stidda,
ppi mia donna galanti, eri tu luci,
non cchiù di l’occhi mei sì la pupidda.
Vaju a la sipurtura, e mi traluci
di la to grazia ancora la faidda,
ciancennu la to morti,ju fazzu vuci;
tu ‘ncelu cu li santi,mmiatidda,
e ju ccà ‘nterra a’ pedi di la cruci.
La bedda dissi: “Veni a li du’ uri!”
E ju, l’amatu, mi jivi a curcari;
sona  lu roggiu, e sonanu tri uri,
satu ‘ntra lampu, e dugnu lu signali.
“Aprimi bedda, ca sunnu tri uri….”
“Ne quattru, ne’ cincu ti pozzu grapiri 
ci curpa lu to’ sonnu trarituri,
cu’ porta amuri non divi durmiri.”
Cummari l’ata vistu lu picciuni?
Cummari lu picciuni è supra li casi,
 ciamari vitti vitti ca vi trasi….
Cummari mi lu rati pi na’ sira
quantu mi passa nu puocu ri peni?
Cummari ‘un’è cruscenti ca si presta
e nè farina ca si cerni e ‘mpasta.
Lu mariteddu miu caru mi costa
ca si s’allicca ‘i vui nni mia ‘n ci accosta.
Sabbenerica, sabbenerica signura e soggira;
vi cunzinnu, vi cunzinnu a vostra figghia
passa u rialu, passa u rialu e si la pigghia,
ca iu pi mmia, ca iu pi mmia  ‘n la vogghiu cchiù.
 Ci accattai, ci accattai ‘nsanaru ‘i puorri.
mancu a bbruoru, mancu a bbruoru mi sapi fari.
Ma chi diavulu, ma chi diavulu sapi fari,
manciari e bbiviri, manciari e bbiviri e nenti cchiù?